TEATRO AMATORIALE CALABRESE “VITA E PAJISI DUE ANNI DOPO”
VITA E PAJISI (di Domenico Cosentino)
tratto da un lavoro di Antonella Cosentino
La scena si apre in una tiepida giornata di primavera, nei pianerottoli, (mugnàni) era abitudine per le massaie di un tempo sedersi davanti l’uscio di casa per ricamare, cucire, ma nello stesso tempo a spettegolare su tutto ciò che passava davanti ai loro occhi, di rimpetto nella piazza principale addobbata di panchine, non sono da meno gli uomini, che non avendo altro da fare, si uniscono, alle comari:
Concetta si siede davanti l’uscio di casa con un telaio per ricamare, davanti a se, due panchine , e il negozio di Mastru Brunu Candila, calzolaio del paese…. Poi… Vicenzinu u cecàtu , conosciuto oltre alla sua totale cecità, perchè ha un problema incontrollabile che assilla soprattutto chi gli sta
vicino…….
Cuncetta: buongiorno mastru Brunu… stamatìna.. on vi potìti lamentàra… u vidìti chi spera e sula chi nescìu..
Mastru Brunu: buongiorno Cuncetta… mancu a vùi vi vàcia mala… si volìti u `mpilàti fina a
stasìra a su coscìnu!..
Vicenzinu: (fuori scena…..fa una sonora scoreggia…) alla faccia del medico!!!……
Mastru Brunu: salute!!!!!.. Cuncetta… sta arrivàndu Vicenzinu….. ìddhu prima ca u (rasa
manda l’abbìsu
Cuncetta. pena mia!!… si o ru vidi u sìanti…. Ma è possibili ca on li pùannu fara nenta pe su problema?!….
Vicenzinu: buongiorno!!….
Mastru Brunu: buon giorno Vicenzinu… vìani avanti ca ti cacciài a seggia fora…
Cuncetta: buongiorno e salute Vicenzinu…. Buongiorno ca vi vìttamu…. e salute ca v’avìamu sentùtu…
Vicenzinu: eeh “. .. Cuncetta… vùi volìti u cujjunijàti!!… io su malatu…. (si siede) mi dissa u mìadicu..ca suffru di incontenibilità ambientale… praticamente sugnu cùamu chiddhi chi a primavera pìjjanu l’allergia.. io.. cùamu viju a spera do sula… mi succèda e sa manèra…
Mastru Brunu: e minu mala ca sì cecàtu… casi `mbèci ca u sìanti a spera do sula… vidi vi pura a luci do jùarnu.. jìamu cu i cazzi….
Cuncetta: ma ogni tantu.. vi potìti puru trattenìra… e chi diàmmini!!… 1’àttu jùarna s’avianu assettàtu ara banchina a nora e mastru Michìali cu chidda cotrara straniera.. e fujìru da virgogna…
Vicenzinu: e chi àju u mi trattìagnu… (scoreggia).. salute!!!… alla faccia del medico!!… 1’àttu jùarnu… jìvi ara missa… e pe ducazziùani’….trattèna primu… trattèna u sicùndu..dùappu dìaci minùti èppa u scappo ara casa u mi staju assettàtu supa a tazza , menza jornàta… ca u doluri da panza parrava cu .Maria Vergini.
1
Mastru Brunu: a propositu .. Cunetta… chiddha bella cotràra chi nèscia cu a nora e mastru michìali… on è de ccà??…
Cuncetta: no!!.. è straniera… dissa don Pascala… ca.. “è una ragazza che viene dall’est… on sàcciu cùamu arrivàu ccà… sàcciu però ca ava nu fijjiu chi li vàcia ara scola media.
Vicenzinu: eeh!!…. minu mala ca c’è `ncùnu chi penza u torna aru pajisi…(scoreggia).. salute!!!.., alla faccia del medico!!!… ca sinnò… natti dìaci anni on resta cchiù nùddhu ccà..
Mastru Brunu: a Vicenzinu… a mia mi para ca su problema… ti vera ogni vota chi àpari a vucca… statti cìttu… ca sinnò ccà on si po’ stara… e de pùa Cuncetta ‘ndà sapa cchiù e mia e de tìa… dàssa u parra ad ìddha…
Cuncetta: ed io chi sàcciu!!… io.. on è ca vàju ara missa… l ‘attu jùarnu però.. passàu don Pascala… e mi dissa… ca li rivotàru a chìasi… supa e sutta… dissa!!… sono due ragazze molto attive.., dovete prendere esempio.. o almeno assecondare le loro iniziative. Perché vi può tornare utile… mah!! Sàcciu chi vòzza dira!…
Mastru Brunu: a Cunetta!!… ìddhi magari su puru attivi…. Ma hannu chiddhi fijjùali chi vorìanu torciùtu u cùaddhu …l ‘attu jùarnu.. tenìanu dìaci liri ligati cu nu
filu… e quando ti vasciàvi u mi pìjji…. sì tiràvanu…on sàcciu pe quantu li jìvi
apprìassu… e quandu mi paria ca 1 ‘avìa pijjàti … nattu pùacu pistàva ‘nterra cu i gongulàra..
Vicenzinu: mastru brunu… sìantu nu jhàvuru!!…. mi para ca si sta ‘mbicinàndu `ncùnu stranu…
Mastru Brunu: vicenzinu.. puru io!!… staju sentìandu nu jhavurìaddhu ava e stamatìna!!… domana però a seggia ta mìantu e l’atta via ca para ca c’è cchiù aria..
Concetta: àva ragiuni mastru brunu… u vìda … on vìda… ma quantu a ‘ntìsa e odoràtu… on sbaglia…stannu arrivando Ester chiddha cotràra straniera …e Valentina a nora e Mastru Michìali cu i fijjùali…
Ester /Valentina buongiorno!!!…
tutti: buongiorno!!!
Valentina: bella giornata…. In questo paese si sta da favola… certo che se alle realtà paesaggistiche e atmosferiche, si aggiunge una partecipazione più attiva alla vita sociale, non dovremmo invidiare niente a nessuno…. È vero signora Concetta?!…
Cuncetta: chi venìstivu u mi facili aprìadica!?… io on sàcciu chi dicìti vui… io sàcciu ca cchiù tìampu passa e cchiù arrìadi jamu… io a pricissiùani na vota a vidìa da
franèsta…. mò àju u m’arrìvu fina ccà…
2
Ester: questo perché nessuno di voi ha veramente a cuore le sorti di questo paese…
siete senza iniziativa.., siete abituati a vivere alla giornata… e finchè non c’è
un problema che vi tocca direttamente… tutto va bene…
Valentina: per esempio… stiamo dando una mano a don Pasquale e al vecchio sindaco
per riorganizzare le attività sociali e culturali, ma non vediamo molta volontà
da parte vostra…
Mastru Brunu: eeh!! Cara signora…. Noi abbiamo già dato… ava nà vita chi facìmu,
crjàmu e costruìmu… e tuttu chiddhu chi ficiamu fina a mò… si ‘ndàjìu afa
fùtttara… mo on si vida luci e nuddha manèra… ccà i ciucci si ‘mbrìganu… e i
varìddhi si sdòganu… para ca simu addocchiàti…
Vicenzinu: signori!!.., io devo scappare!!…….(si alza e a passo svelto si avvia lasciandosi dietro sotto lo sguardo sbigottito dei presenti una scarica di scoregge…. Nello stesso momento, i due bambini appostati dietro un muretto stanno scaldando una moneta con un accendino, la lanciano ai piedi del calzolaio che la prende e si mette ad urlare, i due scappano via)
Mastru Brunu: eeh!! Fijjùali e bona mamma… si vi pìjju aju u vi ‘mpàticu a testa …(le signore, accortasi che si trattava dei loro figli si accingono a lasciare la piazza)
Ester: forse è meglio se andiamo… si sta bene qua.. ma dobbiamo uscire per delle commissioni
Valentina: si meglio andare… comunque signora Concetta.. un giorno di questi veniamo a trovarvi cosi facciamo due chiacchiere
Concetta: mah!!… quandu volìti… io ccà sugnu..
Mastru Brunu: arrivederci!!..
Valentina/Ester: arrivederci!!…
Cuncetta: io u sàcciu pecchi vùannu u vènanu “a fare due chiacchiere” si pènzanu ca o ru capiscìvi??… ‘ntò pajìsi… mi cacciàru a nominàta ca `ndà sàcciu cchiù do giustu… pe carità.., no ca io su m picciùsa… ma chi volìti… cìarcu u mi di fiandu pe nùammu su pijjàta ara sprovvista… ni `mpùarmu…
(in quel momento, entra Annina la quale si accinge ad andare a comperare il pane e passa davanti)
Annina: cummàra Cuncetta… a matinàta vi ‘mpajàstivu arafatiga… benadìca!!.
quando s’àrza u sula a vui vi trova sempa pronta…
Concetta: buongiorno cummara Annina… vùi ‘mbèci a matina primu ca u nescìti da casa avìti u vi conzàti a festa… vìju ca v’arzàstivu cu a bona… duva jàti??…
Aah!! Vu dicu io duva jàti… jàti aru pana… mah!!….Volarìa u sàcciu quantu pana mangiàti u jùarnu… tutti i matìni passati e ccà.. eppùru siti sula cùamu e mia…
Annina: cùamu si vida u chiffàra chi avìti a matìna… a mia mi piàcia u mu pijju 3 fruscu tutti i matìni… ca tùastu on mi fido u mu màngiu.. e de pùa cu chiddhu chi cùstanu i dìanti …
Concetta: avìti ragiùni… e jàti jàti… ca epùa ni vidimu e ccà.. ..Annina entra nella panetteria e……vìpara maligna!!… (con tono sarcastico)… a mia mi piàcia friscu!!… volarìa u sàcciu si parra do pana o do panettìari… mah… vucca mia stàtti cìttu… ca si parri fai danni…. E si!.. mo chi restàu sula.. ca li morii u maritu.. paci all ‘anima sua.. (fa il segno della croce) nùammu senta pena duvè… e `ndà sàcciu… uuuh!! Quantu `ndà sàcciu…gustàtivi mò quandu nèscia cùamu s’annàca tutta davanti a porta e dicia: “a domani!!,.. …dùappu vena ccà.. e mi dìcia: “mi `ndà vàju ca àju chiara ara casa… dùappu fàcia tri passi.. …torna e dcia:….anzi.. mo m’assìattu ccà cu vùi e vi fazzu cumpagnìa.. tanto a jornàta è longa e `ndàju tìampu!
(come non detto, Annina esce dalla panetteria, si dondola e…)
Annina: a domani!!… (si avvicina a Concetta..) mi `ndà vàju ca àju chiffara ara casa
Concetta: jàti.. jàti… ni vidìmu domana..
Annina: (si appresta ad andarsene, fa tre passi poi si ferma.. concetta guarda il pubblico e fa il gesto con la mano per dire “cosa vi ho detto?”si gira e…) Anzi… mo m’assìattu ccà cu vùi e vi fazzu cumpagnìa tantu a jornàta è longa e `ndàju tìampu…
Cuncetta: e si… assettativi ccà ca a jornàta è longa… ma puro vùi a sapìti longa… ma loonga!!…
Arriva Maria, con due vozze sotto il braccio per andare a prendere l’acqua alla fontana e si ferma a salutare.
Maria: buongiorno!!… cùamu na scialàmu aru sula…
Annina: ciao maria.., è ùra e l’acqua?
Maria: si.. ma prima aju u passu e Mastru Brunu
Concetta: cummàra… u cumpàra Pìappi… i fijjùali 1’àva tutti belli.., ma l’urtimèddha… è a mìajju e tutti…
Annina: avìti ragiuni cummàra… è bella… ma ancora però on è mancu zzìta… ava sidici anni già… ‘ncìgna u mè nu pùacu tardi…
Cuncetta: ma chi dicìti!…ancora mò i maritàu l’atti fimmini!!… a cummàra Nuzza… the!!.. Chi volìti…. on èbba màsculi…. e ru cumpàra Pìappi ci tenia… si epùa li nescìa bellu cùamu era iddhu quand’èra giuvanottu… aah!!
Annina: chi avìti cummàra… para ca suspiràti??.. vi vinna a menta `ncùna cosa?.. cuntàti.. cuntàti…
Cuncetta: (stizzita) chi àju u vi cuntu?.. chi capiscìstivu?… vui sempa ddhà vi
jettàti … comunque.. io seppa ca a matìna quandu Maria vàcia ad acqua. 4
u fijju do compara Turi.. si `ndà vàcia cittu cittu.. s’ammuccia arrìadi si murèddha murèddha pemmu a guarda..
Annina: e chissi mi chiamàti omini!!… stanno u mi guàrdanu e mu sa penzanu… ari tìampi mia on era accussì…
Cuncetta: a no!!… e com’èra ari tìampi vasti dicìtimi dicìtimi… ca stu particolari mi
sfuggia…
Annina: ah. Ah!!.. guardati ddhà… u vidìti a ntùani ca vàcia …
Cuncetta: cittàti. Cittàti.. votàtivi e ccà e facìti finta e nenta ca mo si mbicìna e li dìcia `ncùna cosa
(entra in scena Antonio il quale la seguiva , pensando di non essere visto)
Ntùani: Maria.. Maria duva vai??., mai nu sorrisu… mai na parola… dimmi `ncùna cosa… on sàcciu cchiù cùamu aju ufazzu cu tia…
Maria: vattinda!!… o ru vidi ca ni stannu guardàndu… e chissi hannu na lingua!!…
(prende le vozze e rientra a casa senza salutare le comari, Antonio prende la coppola in mano e la getta stizzito a terra sedendosi sconsolato su una panchina)
Cuncetta: povaru fijju… mi facia pena u mu vìju accussì… para nu cana vastunijàtu…
Annina: avìti ragiuni cummàra… e chi volìti… a guagliùna è timida…. Però… sicùndu mia li piàcia… a vidìstivu cùamu sì `ndà jìu cìttu cìttu e russa russa… mancu ni vìtta…
Cuncetta: si!!… appricàtivi ca on ni vìtta… l ‘àva fatta bona a scola!!…
(In quel momento si sente una voce fuori campo avvicinarsi urlando, è compare Cicciu, le comari e `ntùani si fermano per vedere cosa succede… arriva Cicciu)
Cuncetta: (alzandosi e posando sulla sedia il ricamo) pena mia cumpara cicciu… chi vi succedìu?… Madonna cùamu sìti jancu…. Chi vidìstivu i mùarti!… assettativi ca vi pìjju na guccia d’acqua u vi ripjjàti…
Annina: na guccia d’acqua!… portàti na guccia e vinu ca sinnò… mò parra…
(Cicciu fa cenno di assenso con la testa, Concetta gli porta un bicchiere di vino e se lo beve d’un fiato)
Ntùani: benadica compà!!… ara facci do schiàntu… ma chi vi succedìu?…
Cicciu: e chi mi succediu… a mìanzu e nu misi… mi stannu sparìando da casèddha tutti i nimàla… primu u gaddhu… dùappu a crapa… mò… dùappu girài tant’anni u trùavu a ciùccia chi avìa perdùtu tuttu a na vota si curcàu e non s’arzàu cchiù…fuacu mio.. fuacu mio…
`Ntùani: compà… jàmu.. jàmu ca vi pùartu ara casa… on vi preoccupati ca vaju 5
e mu fazzu io nu giru u viju si trùavu u mìadicu… on vi preoccupati ca a sarvàmu a ciùccia…
Antonio lo sorregge e lo accompagna a casa.. le comari riprendono a chiacchierare..
Annina: eh.. pòvaru Cicciu… cùamu a patìu…primu si ‘ndà jìu a mujjèra… dùappu u gaddhu… dùappu a crapa… mò a ciùccia…
Cuncetta: the.. pena mia!!… e vui volìti u mentiti mò… a mujjèra cu a ciuccia?…
Annina: aviti ragiùni commà on potìmu mentìra a paru a mujjèra cu a ciùccia… ca ìddhu povarìaddhu si sin ‘da vìtta e bena… fu sulu pà ciùccia…
Cuncetta: eeh!!… cummàra Annina… chiddha pica tosta li ficia i chiova do primu jùarnu…cchiù e na vota pe nùammu a vida si curcàva cu a ciùccia ara casèddha… e pemmu u dorma cu a ciùccia `mbèci da mujjèra…. vor dica
ca… (fa un gesto con la mano) èranu russi i ciaràsi…mah!!. Cùamu vola Dio..
(a questo punto entrano Maria e la madre Nuzza che con le mani tra i capelli si rivolge disperata alla figlia che rossa in viso tiene gli occhi bassi)
Nuzza: fijja mia… volarìa u sàcciu chi ti sta succedìandu… a matìna ti mandu ‘ntò
pajìsi…. E mi tùarni russa e agitata… ti mandu u pìjji l’acqua… e tùarni
sempa russa e agitata… e sparta mi ruppi i bumbìli ‘ntà casa… ccà cosa
passa… cu ti muzzicàu…
Maria: a mà… chi ava u mi mùzzica?… io on àju nenta… cchiù tùastu… vidi chi hai tu… para ca on l’avìsti mai sidici anni….
Nuzza: Maria.. vìanu ccà cu mia (prendendola per mano) jàmu aru mìadicu… ca ìddhu ava i scùali e capiscia… vidìmu chiddhu chi hai…
La figlia mostra una certa riluttanza a seguirla e a questo punto:
Cuncetta: cummàra Nuzza chi avìti??.-. èramu ccà.. cu a cummàra Annina… e non volendo… ‘ntìsamu e vìttamu ‘ncùna cosa… (la prende sottobraccio e si allontana un po) … vidìti cummàra… a fjja vosta on è malata… anzi… è malata… ma…
Nuzza: u vì c’avìa ragiuni ca è malata…e vùi cùamu u sapìstivu?…
Cuncetta: cummàra Nuzza… a fijja vosta è malata d’amuri…mi `ndà meravijju e vùi!!… è primavera.., la stagione dell’amore… e si risbìjja tuttu…
Nuzza: chi àva?!… e mò on vi preoccupati… ca si è primavera e tuttu si risbìjja…stasira cùamu torna marìtamma… fazzu u ma risbìjja bora… disgraziata!!… ca ancora mò i maritàmma i sùaru tua… camina ara casa camina…
Escono di scena
Annina: cìartu ca Nuzza… quandu si pia… parapijjàta e cìantu diàvuli…però.. puru 6 vui….on vi potìvivu fara l’affara vùasti?…l’amore… la primavera… si risbìjja…si vi stacìvivu quèta… chiddha a portava aru mìadicu e cu dui parùali a rimbambìa e ti salutu…
Cuncetta: aah!!… chi sapìti vùi e 1’amuri??… a vidìstivu chiddha povara guagliùna…
Annina: vùi `mbèci….. potarìssivu scrivìra nu libru… peccatu però. ca vui on pijjàstivu posa cu nuddhu…
Concetta: avarìssivu u vi muzzicàti a lingua na vota pe tutti…
A questo punto entra Don Pasquale intento a leggere il suo breviario e si ferma a discorrere con le Sue Parrocchiane.
Don Pasquale: buongiorno!!!.., vedo che il sole primaverile piace a tutti!…
Annina: buongiorno don Pasquale… ma puru a vùi para ca vi piàcia u passijàti sutta su sula…. Sempa cu su libru ari mani… u lejìti a parola e Dio…
Don Pasquale: eeh!… lo sapete che non si finisce mai di saziarsi della parola di Dio… voi invece Annina… non c’è pericolo che vi veda fare indigestione!…
Annina: avìti ragiuni … ma.. sapìti… io àju tanti cùasi e fara… e pùa… o pregàmu ara chìasi… o pregàmu ara casa …l’importanti ca do Signuri on ni scordàmu mai…
Don Pasquale: e va bene!!!… e voi Concetta… possibile che non trovate mezz’ora nemmeno di Domenica da dedicare a nostro Signore?….
Cuncetta: àju àrtu chimmu ufazzu io…e u signùri 1’àju sempa ccà cu mia…u viditi ccà… (mostrando il crocefisso appeso al collo) chi àju u vìagnu u fazzu ara chìasi u viju tutti chiddhi picàti!!…
Annina: e pùa… chi ni volìti a nùi ca simu vìacchi?!… mò avìti i forestìari chi vi càccianu i papài da sacrestia….
Don Pasquale: eeh!!.. La lingua la lingua… ora col vostro permesso vado a sedermi in disparte per pregare… anche per voi.., sia lodato Gesù Cristo…
Annina/cuncetta: sempre sia lodato… arrivederci!…
Cuncetta: a cummàra… iddhu è stùartu cchiù e 1’uncìnu… ma vùi?… mò accussì avivivu u li dicìti……
Annina: e pecchi on è verità… on è ca u dicu sulu io ca `nto pajìsi n’ammeritàvamu mìajju… ava vinticinc’ anni chi è na lamentela continua…
Don Pasquale e intento a leggere il suo breviario, si avvicinano alcune donne…
I passante: buongiorno Don Pascala… era chi venia ara chìasi ca volìa u mi cumpìassu..
Don Pasquale: no!!.. adesso no.. sto andando a visitare un ammalato.. vieni domani
7
I° passante: va bùanu vìagnu domana … arrivederci…
II° passante: buongiorno Don Pascala.. mi penzava ca vi trùavu ara chìasi.. pemmu u mi cumpessàti… mi dicìstivu u vìagnu a sta ùra…
Don Pasquale: adesso no.. adesso no.. non ho tempo… sto aspettando il sindaco.., vieni un altro giorno…
Arrivano Ester e Valentina
Valentina: don Pasquale carissimo!.., abbiamo fatto un giro in paese per renderci conto della situazione… che disastro!!…
Ester: la gente non ha una gran voglia di collaborare.., adesso però… vorremmo approfittare di questa pausa per venire a confessarci… domani è Domenica.. sempre che non rechiamo disturbo…
Don Pasquale: ma no figliuole!!… non disturbate affatto,,, sono qua per questo… andiamo andiamo… sperando che qualcun’altra si faccia viva!! (rivolto alla comari) per ricevere il sacramento della comunione almeno la Domenica…
Annina: (facendo cenno ripetuto con il capo) mah!!… dùappu mi dicìtì ca parru assài… u vidìstivu testa chi àva…avìa u si scìjja a cu avìa u cumpessa… pe 1’àtti on avìa tìampu… pe forestìari si… e dùappu vena e mi parra e… mah!! Dassàmu stara và…
Cuncetta: siti sempa a solita malizziùsa… dassàti jìra… tantu… quantu duranu… quantu duràru l’àtti… para ca su i primi… nattu pùacu sì ‘ncriscia e currja puru a chissi… chissu è sulàgnu… iddhu… eri sordi…
In quel momento arriva Pìappi il padre di Maria con la zappa sulle spalle che ritorna dai campi.
Cuncetta: cumpara piappi i scapilàstivu!!…
Pìappi: (Si ferma con loro) eh!.. cummara mia.., beati vùi chi vi goditi a vecchiàia… ma puru vùi i facìstivu l’anni vùasti `ntà campagna… e sapìti chi vordìra…. u
vidìti cùamu simu cumbinàti `ntè stu pajìsi…chi tantu l’avìmu . `ntò cora e tantu è amàru… quantu gìanti vìttaru a vita chi li passàu davantì…curvàti supa nu pìazzu e terra… e pecchi …sul pemmu u portanu avanti a famìjja… cu…. acqua e vìantu… cu pana e senza…..pana….e quando arvìscia a quandu coddha u sula…eeh!… povara vita mia!!`:.
(pe nu e farina)
cuncetta: eeh!!.. quanta verità `nte sti parùali… mi facìstivu u m’arricùardu quandu era guagliùna io… chi màma mi portava u metìmu u ranu..cojja.. pista… cerna… cu u sula chi candaljàva… pemmu u mi potìmu abbuscàra na jùnta e farina u facìmu u pana… ah!.. quanta fatiga… varricordàti cummara Annina quandu era u tìampu e l’olìvi cu vìantu e tramuntàna `nte chiddhi prajiàti…ni `nzuveravanu i mani do friddu e si stornàvanu quandu tornàvamu appèda ara casa… u patrùni on era mai cuntìantu.. e a nui n’ accuntentàva… quandu jìa bona cu murghi.
8.
Annina: avìti ragiùni cummàra… sulu ca nùi èramu guagliùni… e dicìmu ca tanti cùasi i pijjàvamu ara leggera…on era a stessa cosa de màmmi nùasti.. vi ricordati?.., tanti vùati avìamu u tìampu puru u zzirrjàmu…
Cuncetta: eeh!!.. àrti tìampi… ma vùi.. cumpàra Pìappi…arrivàstivu puru all’età… pecchi fatigàti ancora?…
Pìappi : cummàra… mi ciàngia u cora..u m’abbandùgnu chidd’orticìaddhu… Pàtramma nu dètta pe dota… e para ca si cacciàu na costata.. e de pùa.. àju ancora ‘nta casa a Mariceddha mia… eeh!.. mi para ca ancora pe pùacu… sèppaa ca già l’addocchiulijàru…
Annina: ah!.. si si… u vìttamu stamatìna a `ntùani… u fijju do cumpàra Turi..
Pìappi: cùamu??… chi àva??… `Ntùani?… ioparràva e `Ndrìa.. u fjju do macellaiu.. Scusatimi… ma àju u fùju ara casa…
Cuncetta: vu dìssa io!!… mi parìti a crapa do dannu… cùamu aparìti a vùcca facìti
ribbìaddhu… mo basta và… ca è menzijùarnu e vaju u mangiu… e vi cumbèna ujàti puru vùi.. ca.. a panza china.. fuarzi penzàti primu ca u parràti… si volìti pomeriggiu ni vidìmu…
Annina: si si.. mìajju u mi ‘ndà jàmu ca cu vùi on si pijja pista e nuddha manèra …. On pùazzu dira nenta ca subitu vi urtàti… mah!… ni vidìmu dùappu…
Cuncetta: (mentre rientra a casa si volta verso il pubblico).… Torna torna… sinnò.. cùamu facia l’amicu… e mostra col capo la panetteria)
(escono di scena, arriva `Ntùani… poi.. `Ndrìa)
`Ntùani: e bravu a `Ndrùzzu!!…on suspiràra tantu.. ‘ncamàtu… ca stai guardàndu a perzùna sbagliata… Maria vola a mia…
`Ndrìa: ah.. si?!!.. e ti para ca Pìappi…la duna a nu sgangaprunàri cùamu e tìa!?..
`Ntùani: pecchì.. tu chi hai cchiù e mia?… vidi ca a dignità de cristiani on s’accàtta cu ava du sordi cchiù e nattu…
`Ndrìa: e cu chissu chi volarìssi dira?… io aju dignità u ti `ndà vindu… bruttu moccùsu….. e vattinda e ccà sinnò ti pìjju a curteddhàti….
Annina: ma guarda tu chi àju u vìju io… ammazzàtivi puru…ruppìtivi i corna.., ma
duva on vi vìda nuddhu però… vi cumbèna u jàti u fatigàti ch’è mìajju e mentiti sentimìantu ca sinnò.. Maria on è cosa pe nuddhu de dui… mò
jativìnda … e guai a vùi si vi vìju ancora ccà…
(escono di scena, ‘Ntùani rimasto indietro viene chiamato da Concetta)
Cuncetta: ‘Ntonicìaddhu… vìani ccà… ma chi cumbinàstivu cu `Ndrìa.. chi eranu chiddhi gridati?…
(lui la guarda un poco urtato per la domanda impertinente e senza rispondere si volta per andare)9
Cuncetta: no pecchi su `mpicciùsa… on è ca era arrìadi a porta chi accricchiàva.. ma
gridàvivu tantu forta.. chi non potta fara a minu u sìantu… ma dicu io!!…
propria ccà… ammìanzu a strata… comunque… on ti preoccupara.. ca io àju
l’ùacchiu bùanu… Maria … vola a tìa…
`Ntuani: siti sicura cummara Cuncetta?.. Maria a mia vola?.., e vìaru?…
Cuncetta: cùamu a terra vola l’acqua… capiscìsti?…
(‘ntuani va via soddisfatto, Concetta prende la scopa e si mette a pulire davanti l’uscio di casa, arriva Pìappi e si siede davanti al negozio di mastro Bruno che ha appena aperto)
Mastru Brunu: a Pìappi … ca tu?… on jìsti pomeriggio a lipojjàra?!!…
Pìappi: e no!!… mi cumbèna u mi fiarmu nu mùarzu… ccà cumìncia u si senta `ncùna vuciàta… chi non mi piàcia…. Vùi on sapìti nenta.. cummàra Cuncetta!!?…
Cuncetta: io!!… e chi avìssa u sàcciu io cumpàra pìappi?!… io era chi mi ‘ndàjìa supa… cu a scusa ca finivi u filu… mo pùasu stu ricàmu e mi fazzu `ncùna cosa ìntru… arrivederci!…
Pìappi/M.Br. : arivederci.. arrivederci…
(Pìappi vede arrivare Micu e subito cambia discorso)
Pìappi: àzzo!!… on sulu io mi pijjàvi i vacanzi allora.., ti pijjàsti puru tu a quantu
vìju!!…
Micu: on da parràmu e nenta… Pìappi … e nenta…dammi na sigaretta ca stàju crepàndu…. Cu sa cunna e leggi regionàla chi chiùdanu i tabacchini a menzijùarnu…. a è na ruvìna… cùamu a giri e cùamu a vùati… u citrùalu… sempa all ‘ortulanu…
Pìappi e ca tu!!… on sapìvi u ti ccàtti stamatìna?
Micu: dàssa futtara và… on mi parràra e stamatìna… ca sinnò… àju u ni fazzu na
jestimàta chi non capa ‘ntà chìasi… dassa futtara và…
Pìappi: hàjja la marina!!., e chi ti succedìu?…. cùamu a cunti tu.. para ca minàu terramùatu…
Micu: u terramùatu a cumpruntu è nenta… comunque… dàmmi sa sigaretta e cangiàmu trascùrzu… (pausa) … fammi u m’appìcciu và….
Pìappi: eh!.. inzòmma on ti manca nenta..,. a quantu vìju?…
Micu: quando hai i cazzi pa testa… ti scùardi puru u mangi… figùrati si u penzìari mi jìa ari vàttari…
Pìappi: e mo… ti passàru??…
Micu: è ca… hai u ti fai passàra pe forza… sinnò avarìanu u ti portanu aru 10 manicomiu…
Mastru Brunu: on è ca… vidìstivu a Vicenzinu??..
Micu: io no!!…
Pìappi: stamatìna on era ccà cu tìa?…
Mastru Brunu sii!…. sedìu na uràta… ma dùappu fujìu ara casa… on volarìa u m’è ancora assettàtu supa u cessu…
Micu: mah!!.. cu sapa?!…
(fuori campo… scoreggia….) Vicenzinu Alla faccia del medico!!..
Micu: vi.vi!!… sta arrivàndu Vicenzìnu… si oru vìdi… sapa cùamu u si fàcia sentìra… comunque.. a vùi vi para na cujjunètta… ma io àju na ‘mbìdia e chissu!!… tanti vùati passa na simàna chi non da fazzu…
Mastru Brunu: a Vicenzìnu… ti `nda jìsti fujìandu stamatìna… penzàva ca iìari ancora assettàtu supa u cessu…
Vicenzinu: noo!!… pe sta vota jìu bona… anche se... (scoreggia) alla faccia del medico!!!…
Pìappi: ara benadìca.. ara benadìca… on è ca ti scularìni no!!?
Vicenzinu: ah!… siti tutti ccà… mo si ca è appùastu u trippèda… chiappa chiappìnu e malaràzza… dàssa u mi jùngiu puru io… a sa spera e sula… và…
Pìappi: a Micu… cùamu mai si e festa oja… on jìsti all ‘ùartu?…
Micu: e ufazzu chi??… a vigna è appùastu… l’olivari i putài… a scifata la portàu Rosa… e pùa…si continua accussì…l’annu chi vena… vindu tuttu.. e mi stàju cu n’anca supa e una sutta…
Pìappi: eeh!!… u dici mò chi sì ‘ncazzàtu… ma no ca u fai evìaru…quantu vùati a
ficia puru io sta penzàta… ma chi vìndu chi vìndu… è tutta robba chi mi dassàu a buonanima e pàtramma… e pùa … i gìanti… hannu gulìa u
s’accattanu sciùaddhi…ari tìampi d’òja… mancu si li regàli i vùannu…
Micu: ehh!!… hai ragiùni!.. i gìanti on da vùannu calapìni e cazzicanì… o ru vidi ca puru u tìampu sa pijjàu cu nùi povari disgraziati… aguànnu… on ficia na guccia d’acqua su bestia…
Pìappi:. Allora!!… dùappu quand’è chi ti facia na pisciata?… quandu avìssa u c’è u sula chi spara i pìatri… vòzzaru u vannu ara luna.. a destra, a sinistra.., e ruvinàru tuttu u mundu..cùasi mericàni…vi ca si dìcia cazzùni mericani…mah.. sai chi ti dicu?…nùi i vacanzi on sapìmu chi sugnu… vordìra ca aguànnu ni facìmu i bagni ‘mbèci ca ujàmu ujettàmu u sangu… e u vìarnu… Dio provvida e maria prega…
11
Micu: e si… tantu!!… cchiù scuru da menzannòtta on po venìra…. E ‘ncùlu a nùi… na vota… fatigàvi dìaci e cojjìvi mìlli…òja… zzàppi cìantu … e non ricùajji nenta…
Pìappi: e mu dìci a mia!?… l’annu passàtu.. mastru Brunu… m’avìa datu… na simìanti e pumadora grassi accussì… (*) ma mi para ca ti l’avìa dìttu no!?…
Micu: sisi!!… mi ricùardu… e non si `ndà ficiaru e nenta??…
Pìappi: nenta!!!…. mancu u ti fai na picàta… e chiddhi dui o tri chi maturàru … èranu pijjàti da padùcchia… fatti u cuntu ca mujjèramma… ava u m’accàtta a sarza ara potìgha… e a nùi… a sarza ni durava e n’annu a nattu!…
Vicenzinu: chi cazzu d’annàta… si non era pe si dui sordi chi ni duna u cuvìarnu…si morìa da fammi…
Mastru Brunu: e ni futtìmmu!!… cu na manu ni duna … e cu n’atta ni pìjja…
Pìappi: u pìaju .. è arrìadi… dicìanu l’antìchi… e l’antichi… on si sbagliàru…
Micu: pe mia.. on mi preùaccupu… tantu su.. vìacchiu…e su abituatu aru bùanu e da ru malu…pe si cotràri chi crisscianu mò!!… nèscia jànca a farina!!…
Pìappi: abituati cùamu sugnu… e dici ca li pùa dara fica tùasti.. e favi `mpurnàti…o chiddhu pana e pizzàta asciùttu.. chi pemmu u `njùtti avìvi u m’hai a `ncùnu ‘ vicìnu u ti pìsta u pìattu…
Micu: però… ma faciarìa na mangiata e fica tùasti cu i nuci… ma cu quala dìanti…. ca mi ‘ndà restàu unu ogni quattru…
Vicenzinu: ah!.. ah!.. ah!… parri tu?!… ed io chi avaria u dìcu … tu ‘ncùnu dìanti l’hai ancora… io nenta… tè… guarda ccà…(apre la bocca) vacanti `ntùttu… manu l’ùmbra…
Micu: e tu … chi cazzu i vùa idianti si non vìdi chiddu chi stài mangiàndu…
Pìaappi: dici ca a vùcca mia prova i sazzìzzie i suppressàti!!… nùi.. criscìmu u pùarcu pecchi simu abituati… mujjèramma.. è fissata… ari dui . ava l’appuntamentu cu pùarcu… u li porta a scifàta… e primu ca u scura… ava l’appuntamentu cu i gaddhini…
Mastru Brunu: tu dici chissu?!… io aju u polistirolu ‘ntò sangu… e non pùazzu pravàra penta… mi farìa.. na mangiata e favi e peddhìcchi… o menza pitta carda cu frisulìmiti… na vota m’abbuttàva tantu chi mipiacìanu…
Vicenzinu: e mò… supa corna vastunàti… u cana mùzzica sempa u sciancàtu…
Micu: a mastru Brunu… e vùi avìti a colicìaddhu vùastu chi studiàu pe mìadicu. io a cu haju… a fràtamma scapìddhi?!…ni mancava sulu u ni caccìanu a guardia medica… dicìa ca vùannu u ma portanu a badulatu…
Vicenzinu: pecchi.. on è cchiù u mìadicu chi fàcia servìzziu… 12
Mastru Brunu: si!!.. è sempa ìddhu… ma si ti serva e notta cùamu fai?…
Micu: sinnò… hai u chiàmi u ciantudiciùattu… chi stàcia a satrianu… e nùammu ti pranzi.. ca ti rispùndanu subitu… hai u fai u nùmaru .. dui… tri.., quattru vùati… pùa… cùamu stanno cùammiti.. ti rispundanu… e si fina a quando arriva u mìadicu… u malatu.. morìu…. Sa pìija `ncùlu…
Pìappi: bùanu.. bùanu… cu campa vida…accuss si dìcia…. e cui u dissa!!…mastru Brunu… ma chiddha . ddà. sutta on è rosicedda voasta?… o mi sbagliu??
Mastru Brunu: ìddhu.. ìddhu è… sempa chi lèja… stamatìna.. a prima cruci fu u giornàla…
Micu: eh!… volìa u sacciu u lìaju puru io!…ma ari tìampi mia… a prima fatìga… chiddha de guagliùni… era u carrijàmu curtàjja… ma i scùali i finìu??…
Mastru Brunu: sii!… si lauriàu ‘ngràzia e Dio…e cu u massimu de vùati… pe chissu on ma pùazzu lagnàra…
Piappi: e chi ramu pijjàu?… e chi si lauriàu?…
Mastru Brunu: scìanzia agraria.., dottore in agraria…
Micu: àzzo… u mìadicu de cucuzzi!… scusati si a chiamài rosicedda …. mi penzàva ca ancora on avìa finùtu… (IL Dottore si avvicina) … buongiorno dottò!…
auguri…
Pìappi: auguri pa làuria dottressa
Dottore: grazie grazie
Pìappi: propiu mo… u patra vùastu… ni stacìa dicìandu ca finìstivu i studi… e ca vi lauriàstivu… su propriu cuntìantu… vùi fuarzi on vi ricordati… ma quandu ìarivu piccirìddha… venìvivu sempa ara casa mia ujocàti cu Gianna ed enza mia… vi ricordati… si po dira… ca vi criscìstivu ‘nzèma…
Dottore: si!. .si!!… lo ricordo bene!.., adesso loro dove sono?… è da molti anni che ci siamo persi di vista…
Pìappi: u randa.. Gianna… si spusàu ‘ntà sguìzzara cu unu e ddhà… Enza… ficia domanda `nte Carbinìari ed è a Trieste… poi… si vola Dio… quandu finìscia si ‘ndà vàcia cu frata…
Dottore: e Andrea che fa!?… compare Domenico…
Micu: zirrìja!!… da matìna ara sira dottò… cùamu nèscia da scola… vàcia aru palloni… o arrìadi `ncùna cotràra… e ogni morta e Papa… vena cu mia all’ùartu… on capìsciu cùamu u passàru ara scola a chiddhu…
Mastru Brunu: eh!… chissu è tìapu lùaru!… pe quantu on l’èbbamu nùi.. l’occasiùani..: facìmu u si p’jjanu iddhi…
Vicenzinu : chi dicia u giornala dottò ?… na crìscianu evìaru a pinziùani?… 13
o cùamu u solitu ni cujjunìjanu…
Dottore: non so che dirvi… di questo il giornale non porta niente …però gli aumenti sono previsti… perciò… si tratta solo di aspettare… piuttosto… cosa mi dite della campagna ?.. come va?.. come va?…
Pìappi: e cùamu àva e jìra!.. n’annàta pìaju e nàtta…
Dottore: eh!.. inevitabile… inevitabile…
Micu: chi volìti dira?…
Dottore. Voglio dire.. che purtroppo non sapete coltivare… vedete.., per voi la scienza agraria non esiste… è una cosa ignota.., coltivate ancora come al tempo dei canonici … io vi capisco… e non è semplice spiegarvi casa voglio dire… ma bisogna andare al passo coi tempi… chi si ferma è perduto…
Pìappi: scusati dottò!… facìtimi u capìsciu… ma pemmu u zzappàmu ni serva puru a scìanzia?…
Dottore: certo!.. certo!!.. eccome!!!….
Micu: àzzo copmpà… chissa è davìaru nova… cìartu ca i tìampi cangiàru… caru Pìappi… àrtu ca on chiòva e tutti i ràsuli sugnu asciutti… nùi na pijjàmu cu
tìampu… e ‘mbècì…
Dottore: dovete sapere che l’agrotecnica… ha fatto passi da gigante… e le moderne tecnologie… applicate all’agronomia… consentono di ottenere risultati che non hanno nulla da invidiare a quelli dell’industria…
Mastru Brunu: (orgoglioso) … a sentìti!?.. e cui i sapìa tutti sti novità?… epùa.. dinnu ca a scola on serva!…
Pìappi: hàjja la marina… quantu cùasi sapiti dottoressa
Micu: eh!… e nùi simu destinati u morìmu cu l’ùacchi chiùsi…
Dottore: e che pensate voi?.., che il vino si faccia ancora con l’uva?…. con zibibbo malvasia?…
Vicenzinu: tè… tè… tè… mo chissa è bella!.., e de chi cazzu sifacia allora?…
Dottore: voi.., usate ancora l’uva.., ma altrove è tutt’altra cosa… vedete… l’enologia… eno vuol dire vino.., studia ed applica alla produzione dei vini… la chimica., la fisica… ed altre scienze ancora… per cui… è facile comprendere che l’uva in tutto questo discorso non c’èntra per niente…. o quasi…
Pìappi: i risultati si vìttaru… `ndà sannu `ncùna cosa chiddhi pòvari .gìanti chi si sedìru aru tàvulu… u màngianu… si vìpparu na guccia e vinu… e si trovàru all’attu mundu…cu sapa quantu valìanu e quantu mmèrda ni mangiàmu… povarìaddhi nùi!…
14
Micu: mastru brunu… ca i facìstivu i sacrifici… a pìjja ‘ncùlu… arumìnu… avìti na fijja chi vi lìàpara l’ùacchi…
Dottore: e sapete perché qua il settanta per cento della frutta che producete non si può mangiare?!…
Pìappi: pecchi?!…
Dottore: perché qui… nessuno di voi.., nemmeno voi Papà… conosce il sistema…
Mastru Brunu: a fijja!… pe chissà ti mandavi ara scola… vordira ca prima opùa… nu ‘mpàripuru a mia!…
Dottore: per esempio… vedete quell’albero?… quello quello in fondo… vicino il terreno del professore… lo vedete?.., bene… dovete farvi esperti in coltivazione…
Mastru Brunu: spiegati mìajju… sinnò on pijjàmu ne capu ne cuda… pe tìa è facili ca sì dottori!… ma pe nùi ccà…
Dottore: venite avvicinatevi ancora!… avete visto quell’albero?… guardatelo bene…
quel pesco… non potrà mai fare delle buone pesche….
Micu: e sicùndu vùi…. pe quala motivu… ?
Dottore: il discorso sarebbe lungo… ma ve lo spiego in due parole … bisogna rifare tutto dall’inizio.., cambiare sistema.., metodo…
Mastru Brunu: hai ragiùni fijju… hai ragiùni… chiddhu… pìarzica… on da po’ fara… ne `ndà ficia mai…. E piràra no perzicàra… cunnu tu e cu ta firmàu a làuria… ed io chi ti mandavi ara scola…
Pìappi: e chissu è u dottori in agraria!?….
Micu: ara facci do cazzu… u sai chi ti dicu… fortuna ca chissu cura l’arvuri… ca si curava i cristiani… `ndà vidvi tavùti…àrtu ca sicunda guerra mondiala!!….
Vicenzinu: madonna do carminu!!! On vi stacìti quìati ca io su malàtu e si `ndà sìantu natta… i linchìu i vràchi!!….
(arrivano Valentina ed Ester)
Ester: ooh!!… guarda quanta gente!… che onore.., abbiamo anche gli uomini oggi in piazza…
Valentina: visto che ci siamo… possiamo parlare un po’ di nuove iniziative.., che ne dite?….
Pìappi: no!no … ammìa dassàtimi futtara… ca n’abbastàu a lezziùani da dottoressa
Micu: io on vùajju u sàcciu nenta… ca ccà… mi para ca mi scùardu puru chiddhu chi mi `mparài fina a mo…
15
Dottore: si… lasciateli perdere … è meglio se discutiamo tra noi… di nuove iniziative.. d’altronde… il futuro siamo noi giovani.., e siamo noi che dobbiamo avviare al nuovo progresso questi bambini… guarda quanto sono attivi.., vedi come si divertono in modo innocente?…
(come non detto.., stanno per lanciare un petardo all’indirizzodi mastro bruno, che per lo spavento si ferisce ad una mano con un attrezzo…)
Mastru Brunu: aaah!!!… disgraziati… mi pazzijài na manu… ma domana vi fazzu nùammu passàti e ccà… ca vi mìantu a tajjòla cùamu a gùrpi… vifazzu u mi pagati sti crepacora!, …. (esce Concetta)
Cuncetta: Madonna chi è su ribìaddhu?… pena mia mastru Brunu chi vifacìstivu ara manu?… veniti ca vi mìanta nupùacu e spiritu… e vui jativìnda … ca u progressu vùastu … a sti prìazzi on ni serva…
Mastru Brunu: nùi volìmu u restàmu ignoranti… tamarri… e sopratuttu… cu i mani sani.., e de pùa on fa nenta cani tenìmu a puzza e Vicenzinu… tantu u mundu ormài … è na coddhara e mmèrda… l’unica cosa chi volimu st ‘urtimi jùarni chi campamu e nupùacu e paci….
(culumba di paci solista + coro)
Dottore: hai capito!!… complimenti Papà… avete cantato una canzone molto significativa… un messaggio di pace che dovrebbe essere preso in considerazione… d’altra parte anche noi… con i nostri studi e con le nostre ricerche abbiamo invaso un po’ l’evoluzione naturale delle materie prime… e oggi ci ritroviamo a parlare di cibi transgenici… di mucca pazza di aviaria… che è pure un dato di fatto… ma penso che se prendiamo in considerazione anche le vostre opinioni.., almeno non abbiamo nulla da perdere…
Don Pasquale: hai perfettamente ragione caro dottore… abbiamo bisogno un po’ tutti di una serena meditazione.., certo anche io… dovrei rivedere alcune cose… ma putroppo il mio tempo l’ho trascorso forse in modo sbagliato.., credo però che chi mi succederà farà con voi grandi cose… perche troverà una base solida e saprà sicuramente farvi convivere con le nuove evoluzioni e anche con i forestieri….
Ester: ma certamente!!… d’altra parte non è nostra intenzione invadere e stravolgere la vostra vita…
Valentina: noi vogliamo dividere con voi le meraviglie di questi posti incantevoli e far crescere i nostri figli in una realtà diversa da quella che abbiamo lasciato.
Cuncetta: cummara Annina… chiamati a Nuzza e a Maria… ca mo chi ni trovàmu… àvìmu u sistemàmu nattafaccènda ca stà arrivàndu ‘Ndrìa
(arrivano Nuzza Maria.. .poi ‘Ntùani)
nuzza: chi è safera!!? Chi succedìu?…
Concetta: nenta nenta!… venìti ca para ca i cùasi si stannu mentìandu aru mìajju… 16
a risposta (‘Ntùani e Maria)
ndrìa: e va bùanu!!!… complimenti `Ntùani … ti pijjàsti una de; mìajju cotràri do pajìsi… però na cosa on napotìti negàra… si permettiti vùajju u vifazzu e testimùani aru matrimoniu…
ntùani: e pecchi no!!!… vordìra ca quandu trùavi puru tu na bella cotràra… u testimùani tufazzu io a tìa….
Don Pasquale: benissimo!!!… questa giornata si è conclusa nel migliore dei modi… vorrei avervi ospiti nella più bella sala della canonica per festeggiare questa coppia e e riaprire per tutti i nuovi eventi porte efinestre che odorano di muffa…
pìappi: ntùani…. pijja i strumenti ca cu sa scusa puru nui provami u vinu da missa…jamuninda
tarantella di chiusura
17